US makes major strategic shift on Missile Defense

A ground-based interceptor lifts off from Vandenberg Air Force Base, Calif., Dec. 5, 2008. (DoD photo by Joe Davila, U.S. Air Force/Released)

The President of the United States, Barack Obama has announced on September 17, a major shift in the policy of the US concerning the deployment of anti-ballistic missile defenses in Central and Eastern Europe in order to protect its European allies from a possible Iranian threat. In this article I will argue that this move is a part of a larger strategy of retrenchment, designed to make American power more flexible and adaptable in an international system defined both by symmetrical and asymmetrical threats. The move does not signal by any means a waning of America’s commitment to Europe’s security or for that matter, the security of Central and Eastern Europe. Canceling the deployment of the Ground Based Interceptors in Poland and the X band radar in the Czech Republic does not mean the United States is giving up on creating a national missile defense capability.

Appeasement

Munich Agreement: Neville Chamberlain, Joachim von Ribbentrop, Edouard Daladier, Adolf Hitler, Benito Mussolini, Galeazzo Ciano

The term appeasement is unpopular today both in politics and in academia as it is associated with the policy pursued by France and Great Britain towards Nazi Germany in the 1930s. The highpoint of this policy was reached on September 29, 1938 in Munich when the Western Powers gave in to Hitler’s territorial demands concerning Czechoslovakia. Since then the term has been associated with political and military weakness and treachery. This article represents the second installment in a series  dedicated to the commemorations of 70 years since the start of World War II and will deal with the political implications of appeasement. In the following lines I will outline the meaning of appeasement and its implications for the international system. My approach will draw upon the work of Robert Gilpin and of Mark R. Brawley and will concentrate on defining appeasement and explaining the political context in which it was implemented.

World War II: Seventy years after

World War II fighting

Few events have had such a deep impact on world history as the conflict that griped the international system seventy years ago. As all great power wars in the last five hundred years it started in Europe, with a bid a for hegemony made by a Germany, the second in twenty-five years, but it soon spread to North Africa, the Pacific and the Atlantic oceans. World War II was a total war, the second in less than a generation, and as such it involved attacks on civilians and genocide. From a military and strategic point of view it was a total war, as the aim of the war was the re-ordering of the entire international system and the destruction of some of its members; its scope was not limited to the European continent, it saw an unprecedented level of societal mobilization for the war effort in every country involved and it was prosecuted with every means available, culminating in the atomic bombings of Hiroshima and Nagasaki.

Voci critice la politica externă a lui Traian Băsescu

În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe  a României  în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.

Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.

RAND: Criza economică nu va schimba în mod fundamental status quo-ul la nivel internaţional

În cadrul revistei RAND News Bulletin, analistul şi diplomatul Robert D. Blackwill lansează o ideea provocatoare cu privire la rezultatul actualei crize economice globale: efectele geopolitice ale crizei vor fi în general neglijabile, iar actuala structură a sistemului internaţional, în care Statele Unite ocupă un rol preponderent, va rămâne neafectată. Pentru a-şi susţine argumentul, Robert D. Blackwill apelează la argumente geopolitice şi istorice, remarcând că din cele 12 recesiuni pe care SUA le-a traversat din 1945 încoace, niciuna nu a afectat în mod negativ poziţia Statelor Unite sau structura sistemului internaţional. Actuala recesiune nu constituie un eveniment socio-politic capabil să afecteze distribuţia puterii în cadrul sistemului internaţional, iar în general crizele economice nu cauzează schimbări geopolitice majore, mai curând acestea din urmă conduc la apariţia primelor.

America, din nou populară

Luna trecută Pew Research Center a dat publicităţii o nouă cercetare sociologică privind percepţia  asupra Statelor Unite în lume, în cadrul programului Pew Global Attitudes Project,  proiect ce are ca scop măsurarea opiniei publice la nivel global cu privire la calitatea vieţii şi temele care definesc sistemul internaţional. Ultima cercetare din cadrul acestui proiect, dedicată atitudinilor globale privind America, a relevat date interesante în raport cu alte sondaje efectuate în ultimii 7 ani. Practic cota de încredere acordată Statelor Unite s-a reîntors la valorile din 2002, după ce a scăzut dramatic în urma declanşării războiului împotriva terorismului şi a invaziei Irak-ului în 2003. Studiul a fost efectuat simultan în 24 de state din lume şi teritoriile palestiniene şi a constat în intervievarea a 26.397 de persoane.

Central and Eastern European fears

A group of Central and Eastern European intellectuals and former chiefs of state have published on July 16 an open letter to the President of the United States of America, voicing their concerns regarding the current state of relations between the countries of this region and the United States. The letter comes after the US-Russia summit and is signed by Vaclav Havel, Lech Walesa, Emil Constantinescu, Valdas Adamkus, Martin Butora, Matyas Eorsi, Alexandr Vondra and other important figures who have played a part in the recent history of Central and Eastern Europe. In the letter they emphasize the role played by the United States in Central Europe’s (CEE) transition from authoritarianism to democracy, remind Washington of the contribution made by the countries of this region to the American war effort in Iraq and Afghanistan, while deploring the fact that the CEE is no longer a priority for US foreign policy. The letter criticizes the new “realist” foreign policy of the Obama Administration concerning Europe and Russia, with the shadow of Yalta looming large in the minds of the signatories.

Honduras: dilemele unei lovituri de stat

Preşedintele democratic ales al republicii Honduras, José Manuel Zelaya Rosales, a fost destituit de către Curtea Supremă şi expulzat din ţară de către forţele armate pe 28 iunie. Acţiunea a fost condamnată de  întreaga comunitate internaţională iar în urma refuzului  Hondurasului de a-l reprimi pe Manuel Zelaya şi a-l repune în funcţie, ţara a fost suspendată din cadrul Organizaţiei Statelor Americane. La o primă vedere atitudinea comunităţii internaţionale pare a fi îndreptăţită, dar dacă luăm în considerare şi alţi factori, această schimbare de regim pare a fi îndreptăţită şi în acelaşi timp deschide şi anumite oportunităţi.

An odd gesture

Last week Romanian President Traian Băsescu refused to attend the reception hosted by the American embassy in Bucharest to celebrate the 4^th of July. This is the first time since fall of communism that a Romanian president has refused to attend the celebration hosted by the embassy. It is an odd gesture coming from a president known for his pro-American stance. The official explanation of the Romanian Presidency concerning the absence of the president from the reception was that Traian Băsescu had a busy schedule on July 2^nd. Instead Romanian Prime Minister Emil Boc, and the minister of Foreign Affairs Cristian Diaconescu both attended the reception along with a host of important Romanian personalities.

Joschka Fischer, consultant pentru Nabucco

Revista germană Der Spiegel a anunţat în ediţia sa electronică faptul că fostul ministru al afacerilor externe din cabinetul lui Gerhard Schroeder a devenit consultant pentru proiectul Nabucco. Ştirea a fost confirmată şi de către ediţia în limba română a Deutche Welle. Fostul ministru de externe german va oferi în cadrul acestui proiect consultanţă politică şi lobby pe lângă guvernul turc, fiind cunoscut faptul că Joshka Fisher este bine văzut de Ankara datorită sprijinului care l-a oferit Turciei pentru posibila sa aderare la Uniunea Europeană.