This article will deal with the current status of relations between Romania and Russia. I will argue that although there are issues when cooperation can occur between the two states, the opportunities for conflict far outweigh them.
One thing that must be cleared from the beginning is that the relation between the two countries is and was asymmetrical. This relationship is and has been asymmetrical because it involves a great power or a medium power (depending on the timeline) and a small power. Today Russia can be catalogued as an aspiring great power while Romania remains a small power (with a good prospect of becoming a regional power).
After the fall of communism in 1989 and the dissolution of the Soviet Union Romania and Russia, took on different paths. Romania made a clear choice to align itself with the West, giving up its ties with the former ally, while Russia went through a period of reform and transition combined with great a weakness in its international status – from a great power whose equal was only the United States of America, Russia went to become in the 1990s the sick man of Europe. However towards the end of the decade Russia managed to reverse this trend and under the rule of Vladimir Putin started to become more assertive. Today Russia is an aspiring great power with a foreign policy tailored to this end while Romania is a member of NATO and EU.
The key to understanding the relation between these two states lies with their perception of each other. These perceptions are shaped by history as well as the political ends each state follows and the manner in which these ends are fulfilled. Romania’s perception of Russia from a historical point of view has been negative. The stereotype of the big old aggressive Russian bear holds in this case as Romania,as in the course of history has been invaded 13 times by Russia. The last time this happened Romania was forced to become an ally of the Soviet Union as well as the recipient of the political regime that ruled over the USSR, with results detrimental to the formers’ development. It is normal for Romania today, in the light of those events almost 60 years ago to find ways in which to protect itself from Russian influence and power. On the other hand Russia’s perception of Romania is structured around its need for security as well as pursuing its interests. Russia has always feared invasion from the west and Romania was one of the springboards for such an invasion during World War 2. After the war it was incorporated in the Soviet sphere of influence, designed to prevent such an event from occurring again. Romania also presents opportunities for Russian influence to spread south of the Danube in the Balkans and west in Central Europe. Furthermore Romania is bordering the Black Sea, a region which in modern times has been traditionally more or less a “Russian lake.”
What are then the points of conflict in this relation? From the Russian point of view these would be the fact that Romania is a member of NATO, the establishing of US bases in Romania which will serve to project power in areas in the vicinity of Russia as well as in regions important for Russian interests. Furthermore there is the issue of the “frozen conflict” in Moldova and the retreat of Russian forces from that area. Another dividing issue is represented by energy security, Romania competing with Russia for pipelines linking Europe to the oil and gas of the Caucasus. On the other hand Romania is interested in diminishing Russian influence in Eastern Europe and in solving to its favour the conflict in Moldova. Furthermore Romania has recently identified as a strategic opportunity for itself the Black Sea region and along with other countries and supported by the US, is trying to counter Russian influence there. Moreover in recent years and as a result of Russia’s policy regarding energy Romania has been promoting alternatives to Russian gas pipelines through the Nabucco project.
What are then the opportunities for cooperation? Until now I have identified only one. Both countries for various reasons oppose the independence of Kosovo. As such this is the only issue Romania and Russia can cooperate on. The rest of the issues listed here are actually dividing ones. It can therefore be concluded that in the near future the likelihood of cooperation between Romania and Russia is quite slim, and conflict will be the hallmark of their relation.
1 comment
Comments feed for this article
mai 30, 2009 la 3:44 pm
MIHAIL GEORGEVICI
Comunicat despre Forumul Economic Europa – Rusia
30 mai 2009
În perioada 25 – 27 mai 2009, la Palatul Parlamentului s-a desfăşurat a cincea ediţie a Forumului Economic Europa-Rusia. Această activitate a fost organizată de Institutul pentru Studii Estice din Republica Polonă în cooperare cu Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Ţinând seama de scopul acestui forum, acela de a se oferi un cadru propice pentru analiza perspectivelor cooperării politice şi economice dintre Uniunea Europeană şi Rusia, reiese clar interesul manifestat de partea română, dacă avem în vedere participarea la acest eveniment nu numai a preşedintelui actual al României, domnul Traian Băsescu, dar şi a foştilor şefi de stat, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.
La această manifestare au participat reprezentanţi oficiali, lideri politici, exponenţi ai mediului de afaceri, ai sferei academice şi ai societăţii civile din state europene, nord-americane şi asiatice.
În cadrul dezbaterilor pe secţiuni au fost abordate mai multe teme precum:
. perspectivele parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi Rusia;
. provocările comune la adresa UE şi Rusiei în contextul actual global;
. UE şi Rusia: investiţii străine directe;
. arhitectura de securitate europeană şi rolul Rusiei în potenţarea unei relaţii de cooperare;
. posibilele direcţii de dezvoltare ale pieţelor financiare din UE şi Rusia;
. interesele comune ale Rusiei, UE şi SUA în spaţiul post-sovietic;
. securitatea energetică a UE şi rolul jucat de Rusia în domeniu;
. asigurarea securităţii energetice – interes comun al UE şi al Rusiei;
. perspectivele Parteneriatului pentru Pace în regiunea Caucazului;
. Regiunea Mării Negre în sfera politică europeană.
Deosebit de interesant a fost raportul (Raportul despre transformări) preşedintelui rus al Centrului pentru Politici Curente privind stadiul actual al transformării Rusiei. Astfel, s-a discutat despre refacerea URSS, ideea lui Putin – dezvoltarea relaţiilor de business, neglijarea problemelor politizate, căderea cursului petrolului, devalorizarea valutei, amprenta crizei economice asupra situaţiei politice, dezinteresul populaţiei din Rusia faţă de politică, tendinţa preşedintelui rus Dmitri Medvedev către o colaborare cu puterile occidentale, harta priorităţilor energetice, care oricând poate fi schimbată, războiul gazelor care ar putea avea urmări, ideea relansării relaţiilor cu Europa, găsirea punctelor de relaţionare între Rusia şi Europa, existenţa unor premise de găsire a unor soluţii în sfera energeticii.
Răspunsul olandezului Andre W.M.Gerrits invedera faptul că paradigma Rusiei o constituie suveranitatea, în timp ce pentru Uniunea Europeană, scopul principal îl reprezintă integrarea. O altă afirmaţie evidenţiată este aceea că “nu înţelege de ce alte interese sunt mai importante decât drepturile omului” şi că doreşte să cunoască posibilităţile de cooperare ale Rusiei cu străinătatea apropiată.
Alt vorbitor, reprezentantul Republicii Slovacia Jan Carnogursky s-a referit la faptul că în Rusia, patriotismul reprezintă forţa supremă, că sunt permise aranjamente politice şi că singura instituţie care a supravieţuit este biserica. Cu acest prilej, au fost subliniate raporturile foarte bune pe care Rusia le are cu Germania. Aprecierile domniei sale privind raportul prezentat au scos în evidenţă următoarele: naivitatea materialului, faptul că o parte din comentarii au fost subiective şi că nu există o societate civilă vibrantă în Rusia.
Reprezentantul rus Valery Fedorov, director general VCIOM, a afirmat că oamenii încep să privească temători în sfera imaginii Rusiei, au în vedere dezmembrarea marelui stat, construcţia politică cu Rusia este un tandem, o echipă cu contradicţii, MEDVEDEM conduce statul, PUTIN este politicianul numărul 1 al Rusiei. Alte comentarii: simpatia faţă de puterea actuală este imensă, despre războiul din Caucaz ca fiind un fiasco de scurtă durată, situaţia destul de fragilă la graniţe, democraţia slabă din Caucazul de Sud, există oricând focare de tensiune, conflictele sunt îngheţate şi se pot extinde, investiţiile enorme în armată ale lui Putin, armata Rusiei nu este mobilă, trebuie modernizată şi adusă la standardele NATO, biserica rusă a trecut prin 70 de ani de comunism, este nevoie de autoritate morală, în prezent există o neîncredere socială, mai ales datorită faptului că sistemul juridic nu funcţionează corect, economia se bazează pe exportul de resurse, inovaţiile lipsesc, economia este nemodernizată, etc.
Răspunsurile oferite de raportorul rus la întrebările invitaţilor au vizat diverse aspecte, printre care enumerăm: depolitizarea relaţiei UE-Rusia, criza economică şi financiară, care a demonstrat cât de slabă este societatea în prezent, comportamentul faţă de minorităţi, jocul capetelor fierbinţi, Rusia nu este o ţară care se scuză, populaţia nu înţelege gustul democraţiei, al libertăţilor liberale, a sosit timpul să înţelegem cele mai importante problematici …
MCP Press Agency, Ec. Mihail Georgevici